BÉSTIE, bestii, s. f. Fiară. ♦ Fig. Om cu apucături sau cu instincte de fiară. – Din it., lat. bestia.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a BÉSTIE s. f. animal sălbatic, fiară. ◊ (fig.) om crud, feroce; brută. (< it., lat. bestia)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
BÉSTIE s.f. Animal sălbatic, fiară. ♦ (Fig.) Om cu fire de fiară, crud, sălbatic. [< lat. bestia].
Sursa: Dicționar de neologisme
béstie (béstii), s. f. – Animal, vietate. It. bestia (sec.XIX). – Der. bestial, adj. și bestialitate, s. f., din fr.Sursa: Dicționarul etimologic român BÉSTIE, bestii, s. f. Animal sălbatic; fiară. ♦ Fig. Om cu apucături sau cu instincte de fiară. – It. bestia (lat. lit. bestia).Sursa: Dicționarul limbii române moderne *1) béstie f. (lat. bestia). Animal feroce, feară. Fig. Om feroce saŭ lipsit de gîndurĭ intelectuale, artistice saŭ morale: nu instigațĭ bestia vulgară!Sursa: Dicționaru limbii românești 2) béstie v. bișchie.
Sursa: Dicționaru limbii românești
béstie (-ti-e) s. f., art. béstia (-ti-a), g.-d. art. béstiei; pl. béstii, art. béstiile (-ti-i-)Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită bestie f. 1. animal cu instincte sângeroase, fiară; 2. fig. om fără îndurare, crud ca o fiară sălbatică.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
BÉSTIE, bestii, s. f. Fiară. + Fig. Om crud, feroce. – Din it., lat. bestia.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)