BENEDICTÍNĂ s.f. Băutură alcoolică, lichior obținut prin macerarea în alcool a unor plante aromate, preparat după rețeta călugărilor benedictini. [< fr. bénédictine].
Sursa: Dicționar de neologisme
BENEDICTÍNĂ s. f. lichior prin macerarea în alcool a unor plante aromate, preparat la început după rețeta călugărilor benedictini. (< fr. bénédictine)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*benedictínă f. Un fel de licor (preparat de călugării benedictinĭ) Din Francia.Sursa: Dicționaru limbii românești benedictină f. un fel de licher.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
Forme flexionare:
benedictina - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat - pentru cuvantul benedictin
benedictină - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul benedictin
