BELEMNÍT, belemniți, s. m. Gen de moluscă fosilă din clasa cefalopodelor. – Din fr. bélemnite.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a BELEMNÍT s. m. moluscă cefalopodă fosilă, cu un os intern de susținere. (< fr. bélemnite)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
BELEMNÍT s.m. Gen de moluscă cefalopodă fosilă, cu cochilie dreaptă conică, având un os intern de susținere. [< fr. bélemnite].
Sursa: Dicționar de neologisme
BELEMNÍT (‹ fr. {i}; {s} gr. belemnon „săgeată”) s. m. (PALEONT.) Ordin de cefalopode dibranhiate, exclusiv fosile, cu cochilie calcaroasă, din care s-a păstrat partea inferioară masivă, de formă cilindro-conică (de glonte). Caracteristică pentru Mezozoic; apare în Triasic, dar dezvoltarea maximă o are în Jurasic și Cretacic, la sfîrșitul căruia dispare.Sursa: Dicționar enciclopedic BELEMNÍT, belemniți, s. m. Gen de moluscă fosilă din clasa cefalopodelor, care are un os intern de susținere. – Fr. bélemnite (<gr.).Sursa: Dicționarul limbii române moderne *belemnít m. (vgr. belemnites, peatră în formă de săgeată). Min. Un fel de melc fosil cefalopod.Sursa: Dicționaru limbii românești belemnít s. m., pl. belemníțiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
belemnit m. scoică fosilă în formă de săgeată sau de cilindru țuguiat, numită de popor piatră de trăsnet.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
BELEMNÍT, belemniți, s. m. Gen de moluscă fosilă din clasa cefalopodelor. – Din fr. bélemnite.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)