BARICADÁ, baricadez, vb. I. Tranz. A închide printr-o baricadă o intrare, o ieșire, un drum etc.; a bloca. ♦ Refl. A se pune la adăpost (după o baricadă). – Din fr. barricader.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a BARICADÁ vb. tr., refl. a (se) închide cu o baricadă. ◊ (p. ext.) a (se) închide ferm, categoric. (< fr. barricader)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
BARICADÁ vb. I. tr., refl. A (se) închide ca o baricadă. [< fr. barricader].
Sursa: Dicționar de neologisme
BARICADÁ, baricadez, vb. I. Tranz. A închide printr-o baricadă o ieșire, un drum etc. ♦ Refl. A se pune la adăpost în dosul unei baricade. – Fr. barricader.Sursa: Dicționarul limbii române moderne baricadá (a ~) vb., ind. prez. 3 baricadeázăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită baricadà v. 1. a ridica baricade, a închide sau opri comunicațiunea cu baricade; 2. a se întări cu baricade, a se adăposti îndărătul unei baricade; 3. fig. a se închide spre a nu vedea pe nimeni.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
BARICADÁ, baricadez, vb. I. Tranz. A închide printr-o baricadă o intrare, o ieșire, un drum etc.; a bloca. ♦ Refl. A se pune la adăpost (după o baricadă). – Din fr. barricader.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
BARICÁDĂ, baricade, s. f. Întăritură amenajată dintr-o aglomerare de materiale diferite (vehicule, arbori, saci cu nisip, bolovani etc.) pentru întreruperea circulației sau pentru apărare, de obicei în timpul luptelor de stradă. ◊ Expr. A fi de cealaltă parte a baricadei = a fi în tabăra opusă. A muri pe baricade = a muri luptând pentru o idee. A fi pe baricadă = a fi la datorie, a fi combativ. – Din fr. barricade.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a BARICÁDĂ s. f. 1. întăritură din diferite materiale sau lucruri, cu scopul de a feri pe cei atacați de loviturile atacatorilor. 2. (fig.) piedică, obstacol. (< fr. barricade)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
BARICÁDĂ s.f. Întăritură făcută din diferite materiale sau lucruri, cu scopul de a feri pe cei atacați de loviturile atacatorilor în timpul unor lupte de stradă, într-o revoluție etc. ◊ A muri pe baricadă = a lupta consecvent, până la capăt, pentru o idee. [< fr. barricade, cf. it. barricata].
Sursa: Dicționar de neologisme
BARICÁDĂ, baricade, s. f. Întăritură improvizată (dintr-o aglomerare de materiale diferite), care servește la întreruperea comunicației pe o anumită arteră sau ca apărare, în timpul luptelor de stradă. ◊ Expr. A muri pe baricadă = a lupta consecvent pentru o idee, până la capătul puterilor sau al vieții. A fi de cealaltă parte a baricadei = a fi în tabăra opusă. – Fr. barricade.Sursa: Dicționarul limbii române moderne *baricádă f., pl. e (fr. barricade, d. it. barricata). Întăritură făcută din căruțe, pietre din pavaj, lanțurĭ, grinzĭ ș.a. ca să opreștĭ trecerea unuĭ dușman pe o stradă.
Sursa: Dicționaru limbii românești
baricádă s. f., g.-d. art. baricádei; pl. baricádeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită baricadă f. șanț de apărare și oprire, făcut din buți, care, lemne și bolovani.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
BARICÁDĂ, baricade, s. f. Întăritură amenajată dintr-o aglomerare de materiale diferite (vehicule, arbori, saci cu nisip, bolovani etc.) pentru întreruperea circulației sau pentru apărare, de obicei în timpul luptelor de stradă. ◊ Expr. A fi de cealaltă parte a baricadei = a fi în tabăra opusă. A muri pe baricade = a muri luptând pentru o idee. A fi pe baricadă = a fi la datorie, a fi combativ. – Din fr. barricade.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)