Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele baptism:

BAPTÍSM s. n. Doctrină și sectă creștină protestantă care consideră că botezul trebuie să fie acordat numai adulților creștini ce se căiesc de păcatul originar. – Din fr. baptisme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



BAPTÍSM s.n. Sectă creștină protestantă, care nu admite botezul decât la vârsta adultă; doctrina acestei secte. [< fr. baptisme].
Sursa: Dicționar de neologisme

BAPTÍSM s. n. doctrină a unei secte creștine protestante care nu admite botezul decât la vârsta adultă. (< fr. baptisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

BAPTÍSM (‹ fr.; {s} baptisma „botez”) s. n. 1. Mișcare fundată de pastorul John Smith la începutul sec. 17, în Anglia, ca protest împotriva bisericii anglicane oficiale; de aici, s-a răspîndit în Olanda. În sec. 18, mulți baptiști au emigrat în America de Nord. La începutul sec. 19 emisari din America au venit în Europa întemeind comunități baptiste în Germania, Elveția, Rusia, Ungaria și alte țări, între care și România. Din creștinism, refuză tradiția, admițînd numai Scriptura. 2. Doctrină protestantă care pune un accent deosebit pe actul botezului oficiat la majoratul religios (16 ani), comportînd imersiunea.
Sursa: Dicționar enciclopedic

BAPTÍSM s. n. Numele unei secte creștine care consideră că botezul trebuie primit la o vârstă conștientă; doctrina acestei secte. – Fr. baptisme.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

baptísm (rar) s. n.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

BAPTÍSM s. n. Ansamblu de grupări creștine protestante, care practică botezul la vârsta adultă și consideră Biblia ca autoritate supremă. – Din fr. baptisme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)