BALEIÁ vb. I. tr. A parcurge cu un fascicul electronic suprafața ecranului luminescent al unui tub catodic. [Pron. -le-ia. / < fr. balayer, cf. balai – mătură].
Sursa: Dicționar de neologisme
BALEIÁ vb. tr. 1. a parcurge cu un fascicul electronic suprafața ecranului luminescent al unui tub catodic. 2. (fig.) a mătura. (< fr. balayer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
baleiá (a ~) vb., ind. prez. 3 baleiáză; conj. prez. 3 să baleiéze; ger. baleíndSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită 