BÁCON s. n. (Rar) Carne sau costiță de porc dezosată, sărată și afumată (tăiată în felii subțiri). [Pr.: béicăn] – Cuv. engl.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a BÁCON s.n. Șuncă specială, preparată din carne grasă și afumată. [Pron. béicăn. / < engl. bacon].
Sursa: Dicționar de neologisme
BACON BÉI-CĂN/ s. n. șuncă specială, preparată din carne grasă și afumată. (< engl. bacon)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
bacón s. m. – Tutun turcesc (Nicotiana rustica). Rus. bakun (sec. XIX). Termen introdus de ocupațiile rusești, astăzi practic nefosit, ca și der. baconiță, s. f., cu același sens.Sursa: Dicționarul etimologic român BACON [béicə], Francis, baron de Verulam (1561-1626), filozof englez. Inițiatorul empirismului englez; adversar al scolasticii și al metodei deductive, a pus bazele metodei inductive moderne, care a favorizat dezvoltarea științelor, prin aplicarea largă a observației și experienței („Novum organum”). Autor al scrierii utopice „Noua Atlantidă”.
Sursa: Dicționar enciclopedic
BACON [béicən], Roger (c. 1214-c. 1292), filozof și savant englez. Călugăr franciscan. Adept al nominalismului, a criticat metodele scolasticii, preconizînd ideea științei experimentale bazate pe observarea directă a obiectelor sensibile și pe „iluminare”, în cazul obiectelor spirituale.Sursa: Dicționar enciclopedic bacón n. și bacóniță f. (rus. bakún, tutun de la Baku, un oraș). Rar. Un fel de tutun (nicotiana rústica). V. mahorcă.
Sursa: Dicționaru limbii românești
bacon (angl.) [pron. béycăn] s. n.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită bacon (baconiță) m. și f. tutun turcesc (Nicotiana rustica). [Rus. BAKUNŬ].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
Bacon m. (cit. Bekn) 1. (Roger), alchimist și filozof englez de o erudițiune universala, supranumit Doctorul admirabil (1214-1294) 2. (Francisc), Lord de Verulam, filozof englez, cancelar al Angliei sub Iacob I, fundatorul metodei experimentale în studiul științelor (1560-1626).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
BACON s. n. Preparat din carne de porc, obținut prin sărare și afumare. [Pr.: béicăn]. – Cuv. engl.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) BÁCON s. n. (Rar) Carne sau costiță de porc dezosată, sărată și afumată (tăiată în felii subțiri). [Pr.: béicăn] – Cuv. engl.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a BÁCON s.n. Șuncă specială, preparată din carne grasă și afumată. [Pron. béicăn. / < engl. bacon].
Sursa: Dicționar de neologisme
BACON BÉI-CĂN/ s. n. șuncă specială, preparată din carne grasă și afumată. (< engl. bacon)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
bacón s. m. – Tutun turcesc (Nicotiana rustica). Rus. bakun (sec. XIX). Termen introdus de ocupațiile rusești, astăzi practic nefosit, ca și der. baconiță, s. f., cu același sens.Sursa: Dicționarul etimologic român BACON [béicə], Francis, baron de Verulam (1561-1626), filozof englez. Inițiatorul empirismului englez; adversar al scolasticii și al metodei deductive, a pus bazele metodei inductive moderne, care a favorizat dezvoltarea științelor, prin aplicarea largă a observației și experienței („Novum organum”). Autor al scrierii utopice „Noua Atlantidă”.
Sursa: Dicționar enciclopedic
BACON [béicən], Roger (c. 1214-c. 1292), filozof și savant englez. Călugăr franciscan. Adept al nominalismului, a criticat metodele scolasticii, preconizînd ideea științei experimentale bazate pe observarea directă a obiectelor sensibile și pe „iluminare”, în cazul obiectelor spirituale.Sursa: Dicționar enciclopedic bacón n. și bacóniță f. (rus. bakún, tutun de la Baku, un oraș). Rar. Un fel de tutun (nicotiana rústica). V. mahorcă.
Sursa: Dicționaru limbii românești
bacon (angl.) [pron. béycăn] s. n.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită bacon (baconiță) m. și f. tutun turcesc (Nicotiana rustica). [Rus. BAKUNŬ].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
Bacon m. (cit. Bekn) 1. (Roger), alchimist și filozof englez de o erudițiune universala, supranumit Doctorul admirabil (1214-1294) 2. (Francisc), Lord de Verulam, filozof englez, cancelar al Angliei sub Iacob I, fundatorul metodei experimentale în studiul științelor (1560-1626).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
BACON s. n. Preparat din carne de porc, obținut prin sărare și afumare. [Pr.: béicăn]. – Cuv. engl.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)