BĂIETÁN, băietani, s. m. Băiat mai mare. – Băiat + suf. -an.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a BĂIETÁN, băietani, s. m. Băiat mai mare. – Din băiat + suf. -an.Sursa: Dicționarul limbii române moderne
băĭetán și băĭețándru m. Băĭat de 16-20 anĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
băietán s. m., pl. băietániSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită băietan m. Mold. băiețandru.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
BĂIETÁN, băietani, s. m. Băiat mai mare. – Băiat + suf. -an.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)