Am găsit 9 definiții pentru cuvantul/cuvintele băcălie:

BĂCĂLÍE1, băcălii, s. f. (Înv.) Soția băcanului; negustoreasă. Băcălia ambițioasă.Cf. băcan2, băcănie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

BĂCĂLÍE2 s. f. v. băcănie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


BĂCĂLÍE s. f. v. băcănie.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

băcălíe f. (d. bacal). Mold. Est. Prăvălie de bacal. Mărfuri coloniale (orez, piper, vanilie, zahăr ș.a.) Vs. (cp. cu băcan 2). Un fel de ĭască care crește pe stejar și cu care se afumă ca să depărtezĭ albinele.
Sursa: Dicționaru limbii românești

băcălíe (înv.) s. f., art. băcălía, g.-d. art. băcălíei; pl. băcălíi, art. băcălíile
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

băcălie (văcălie) f. Mold. buretele de iască numit în Muntenia babiță. [V. văcălie].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

băcălie f. Mold. băcănie: marfă de băcălie AL.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

BĂCĂLÍE1, băcălii, s. f. (Înv.) Soția băcanului; negustoreasă. – Cf. băcan1, băcănie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BĂCĂLIE2 s. f. v. băcănie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)