AXIOMÁTICĂ s.f. Disciplină care studiază axiomele ; culegere de axiome. [< axiomatique].
Sursa: Dicționar de neologisme
AXIOMÁTICĂ s. f. 2. Disciplină care studiază înlănțuirea corectă a axiomelor. [Pr.: -xi-o-]. – Din fr. axiomatique.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
axiomátică (-xi-o-) s. f., g.-d. art. axiomáticiiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită Forme flexionare:
axiomatica - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat - pentru cuvantul axiomatic
axiomatică - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul axiomatic