AVOCATÚRĂ s. f. Profesiunea de avocat. [Var.: advocatúră s. f.] – Din germ. Advokatur.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a AVOCATÚRĂ s.f. Profesiunea de avocat. [Var. advocatură s.f. / cf. germ. Advokatur, it. avvocatura].
Sursa: Dicționar de neologisme
AVOCATÚRĂ s. f. profesiunea de avocat. (< germ. Advokatur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
AVOCATÚRĂ s. f. Profesiunea de avocat. [Var.: advocatúră s. f.] – Germ. Advokatur.Sursa: Dicționarul limbii române moderne avocatúră s. f., g.-d. art. avocatúriiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită AVOCATÚRĂ s. f. Profesiunea de avocat. [Var.: (rar) advocatúră s. f.] – Din germ. Advokatur.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)