ATOTPUTÉRNIC, -Ă, atotputernici, -ce, adj. Cu putere nelimitată, care poate orice. ♦ (Substantivat, m. art.) Dumnezeu. – Atot- + puternic (după lat. omnipotens).Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ATOTPUTÉRNIC, -Ă, atotputernici, -e, adj. Cu putere nelimitată, care poate orice. ♦ (Substantivat, m. art.) Dumnezeu. – Din atot- + puternic (după lat. omnipotens).Sursa: Dicționarul limbii române moderne
atotputérnic orĭ a-tot-putérnic, -ă adj. Omnipotent, care poate tot.
Sursa: Dicționaru limbii românești
atotputérnic adj. m., pl. atotputérnici; f. atotputérnică, pl. atotputérniceSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită atotputernic a. care poate tot: cel atotputernic ce apele încheagă AL.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
ATOTPUTÉRNIC, -Ă, atotputernici, -ce, adj., n. pr. m. 1. Adj. Cu putere nelimitată, care poate orice. 2. N. pr. m. art. Dumnezeu – Atot- + puternic (după lat. omnipotens).Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)