ASPERITÁTE, asperități, s. f. (Adesea fig.) Proprietatea de a fi aspru2 (I 1); (concr.) parte aspră2 a unei suprafețe. – Din fr. aspérité, lat. asperitas, -tatis.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ASPERITÁTE s.f. Calitatea de a fi aspru la pipăit, zgrunțuros; asprime; (concr.) partea zgrunțuroasă a unei suprafețe. ♦ (Fig.) Asprime, lipsă de delicatețe, de suplețe. [Cf. fr. asperité, lat. asperitas < asper – aspru]
Sursa: Dicționar de neologisme
ASPERITÁTE s. f. 1. însușirea de a fi aspru la pipăit, zgrunțuros; partea zgrunțuroasă a unei suprafețe. 2. (fig.) asprime, lipsă de delicatețe, de suplețe. (< fr. aspérité, lat. asperitas)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
ASPERITÁTE, asperități, s. f. (Adesea fig.) Proprietatea de a fi aspru2 (I 1); (concr.) parte zgrunțuroasă a unei suprafețe. – Fr. aspérité (lat. lit. asperitas, -atis).Sursa: Dicționarul limbii române moderne *asperitáte f. (lat. aspéritas, -átis d. ásper, aspru). Starea lucruluĭ la pipăit, cum e marmura nelucrată saŭ terenu accidentat, zgrunțuros. Fig. Inegalitate: asperitatea stiluluĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
asperitáte s. f., g.-d. art. asperitắții; pl. asperitắțiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită asperitate f. starea lucrului aspru.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
ASPERITÁTE, asperități, s. f. (Adesea fig.) Proprietatea de a fi aspru2 (I 1); (concr.) parte aspră2 a unei suprafețe. – Din fr. aspérité, lat. asperitas, -tatis.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)