ASIBILÁ, pers. 3 asibilează, vb. I. Tranz. și refl. (Fon.) A face să capete sau a căpăta caracterele unei consoane africate. – Din fr. assibiler.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ASIBILÁ vb. I. tr. A da unui sunet caracterele sunetului s. [< fr. assibiler].
Sursa: Dicționar de neologisme
ASIBILÁ vb. tr., refl. a da, a căpăta caracterele unei consoane africate. (< fr. assibiler)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
asibilá (a ~) vb., ind. prez. 3 asibileázăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ASIBILÁ, pers. 3 asibilează, vb. I. Tranz. și refl. (Fon.) A face să capete sau a căpăta caracterele unei consoane africate. – Din fr. assibiler.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)