Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele ascensiune:

ASCENSIÚNE, ascensiuni, s. f. 1. Mișcare de jos în sus a unui mobil. 2. Suire, urcare (pe un munte); înălțare în atmosferă (cu balonul etc.) 3. Fig. Dezvoltare, creștere, evoluție a cuiva (pe scară profesională, socială). [Pr.: -si-u-] – Din lat. ascensio, -onis, fr. ascension.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

ASCENSIÚNE s. f. 1. mișcare de jos în sus a unui mobil. 2. urcare, suire (pe un munte); înălțare (cu balonul). 3. (fig.) creștere, dezvoltare. ◊ promovare pe treptele ierarhiei profesionale sau sociale. ◊ proces de cucerire a puterii de către o organizație politică. (< fr. ascension, lat. ascensio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme


ASCENSIÚNE s.f. 1. Mișcare de jos în sus a unui mobil. 2. Urcare, suire (pe un munte); înălțare (cu balonul). ♦ (Fig.) Creștere, dezvoltare. V. progres. ♦ Ridicare, promovare pe treptele ierarhiei profesionale sau sociale. [Pron. -si-u-. / cf. fr. ascension, lat. ascensio].
Sursa: Dicționar de neologisme

ASCENSIÚNE, ascensiuni, s. f. 1. Mișcare de jos în sus a unui mobil. 2. Suire, urcare (pe un munte); înălțare în atmosferă (cu balonul etc.) ♦ Fig. Dezvoltare, creștere, ridicare. [Pr.: -si-u-] – Lat. lit. ascensio, -onis (fr. ascension).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

*ascensiúne f. (lat. ascénsio, -ónis). Suire, înălțare (pe un munte, cu balonu): a face ascensiunea unuĭ munte.
Sursa: Dicționaru limbii românești

ascensiúne (-si-u-) s. f., g.-d. art. ascensiúnii; pl. ascensiúni
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

ascensiune f. urcare sau suire (într´un balon).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ASCENSIÚNE, ascensiuni, s. f. 1. Mișcare de jos în sus a unui mobil. ♦ Ridicare a unui lichid într-un tub capilar. 2. Suire, urcare (pe un munte). ♦ Înălțare în atmo­sferă (cu balonul etc.). 3. Fig. Dezvoltare, creștere, evoluție a cuiva (pe scară profe­sională, socială); avansare. [Pr.: -si-u-] – Din lat. ascensio, -onis, fr. ascension.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)