Am găsit 4 definiții pentru cuvantul/cuvintele aruncat:

ARUNCÁT, -Ă, aruncați, -te, adj. 1. Care a fost trimis la o distanță oarecare, prinrt-o mișcare violentă. ♦ (Haltere; despre stil) Care constă în ridicarea halterei până la piept, apoi în înălțarea ei prin întinderea brațelor în sus. ◊ (Substantivat, n.) S-a calificat la aruncat în finală. 2. Care a fost îndepărtat, lepădat ca nefolositor. – V. arunca.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


aruncát, -ă adj. Azvîrlit. Pe aruncate, aruncînd: aicĭ nu merge pe aruncate, ci trebue să le așezĭ încet.
Sursa: Dicționaru limbii românești

aruncat n. 1. de aruncat, de lepădat; 2. aruncătură; pe aruncate, fără rândueală; 3. umbletul în fugă al calului.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ARUNCÁT, -Ă, aruncați, -te, adj. 1. Care a fost trimis la o distanță oarecare, printr-o mișcare violentă. ♦ (Haltere; despre stil) Care constă în ridicarea halterei până la piept, apoi în înălțarea ei prin întinderea brațelor în sus. ◊ (Substantivat, n.) S-a calificat la aruncat în finală. 2. Care a fost îndepărtat, lepădat ca nefolositor. – V. arunca.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

aruncat - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul arunca