ARIERÁT, -Ă, arierați, -te, adj., s. m. și f. (Individ) care este înapoiat mintal, care este insuficient dezvoltat din punct de vedere psihic. [Pr.: -ri-e-] – Din fr. arriéré.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ARIERÁT, -Ă I. adj., s. n. f. înapoiat mintal. II. adj. (despre un împrumut, o sumă; și s. f. pl.) restant, nerambursat la scadență. (< fr. arriéré)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
ARIERÁT, -Ă adj., s.m. și f. Înapoiat mintal. [Cf. fr. arriéré].
Sursa: Dicționar de neologisme
ARIERÁT, -Ă, arierați, -te, adj. (Franțuzism) Înapoiat mintal. [Pr.: -ri-e-] – După fr. arriéré.Sursa: Dicționarul limbii române moderne arierát1 (înapoiat mintal) (-ri-e-) adj. m., s. m., pl. arieráți; adj. f., s. f. arierátă, pl. arieráteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită !arierát2 (datorie financiară neonorată) (-ri-e-) s. n., pl. arieráteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ARIERÁT1, arierate s. n. Obligație financiară neonorată la scadență din contracte, recunoscută de regulă și de debitori. [Pr.: -ri-e-] – Din fr. arriéré.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
ARIERÁT2, -Ă, arierați, -te, adj., s. m. și f. (Individ) care este înapoiat mintal, care este insuficient dezvoltat din punct de vedere psihic. [Pr.: -ri-e-] – Din fr. arriéré.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)