ARHIDÚCE, arhiduci, s. m. Titlu dat prinților din fosta casă imperială a Austriei; bărbat care purta acest titlu. – Din fr. archiduc, lat. archidux (după duce).Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
ARHIDÚCE s. m. titlu purtat de prinții fostei case imperiale a Austriei. (< fr. archiduc, lat. archidux)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
ARHIDÚCE s.m. Titlu purtat de prinții fostei case imperiale a Austriei. [Cf. it. arciduce, fr. archiduc, lat.med. archidux, după duce].
Sursa: Dicționar de neologisme
ARHIDÚCE, arhiduci, s. m. Titlu dat prinților din fosta casă imperială a Austriei; bărbat care poartă acest titlu. – După fr. archiduc.Sursa: Dicționarul limbii române moderne *arhidúce m. (arhi- și duce; fr. archiduc). Mare duce (prinț din familia domnitoare) în Austria.
Sursa: Dicționaru limbii românești
arhidúce s. m., pl. arhidúciSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită arhiduce m. titlul principilor imperiali (în casa de Austria și de Rusia).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
ARHIDÚCE, arhiduci, s. m. Titlu dat prinților din casa domnitoare de Austria; bărbat care purta acest titlu. – Din fr. archiduc, lat. archidux (după duce).Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 