APLICÁRE, aplicări, s. f. Acțiunea de a aplica și rezultatul ei. – V. aplica.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a APLICÁRE s.f. Acțiunea de a (se) aplica și rezultatul ei; aplicație. ♦ (Fig.) Aptitudine, înclinație; talent. [< aplica].
Sursa: Dicționar de neologisme
APLICÁRE, aplicări, s. f. Acțiunea de a (se) aplica și rezultatul ei. ♦ Fig. Aptitudine, talent.Sursa: Dicționarul limbii române moderne aplicáre (a-pli-) s. f., g.-d. art. aplicắrii; pl. aplicắriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită APLICÁRE, aplicări, s. f. Acțiunea de a aplica și rezultatul ei. – V. aplica.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
aplicare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul aplica