APARITÓR s.m. (Rar) 1. Nume generic dat slujbașilor inferiori (lictori, scribi) care însoțeau pe magistrații romani. 2. Mic slujbaș (un fel de aprod) la unele instituții superioare din trecut (judecătorii, universități etc.). [< lat. apparitor, cf. fr. appariteur].
Sursa: Dicționar de neologisme
APARITÓR s. m. 1. slujbaș inferior (lictori, scribi) care însoțea pe magistrații romani. 2. mic slujbaș (aprod) la unele instituții superioare din trecut. (< lat. apparitor, fr. appariteur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*aparitór m. (fr. appariteur, d. lat. apparitor). Ușier la universitate (în Francia).
Sursa: Dicționaru limbii românești