Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele apanaj:

APANÁJ, apanaje, s. n. 1. Parte dintr-un domeniu feudal acordată fiilor din casele domnitoare și din marile familii nobile; proprietate sau venit acordat din averea țării membrilor unei familii domnitoare. 2. Bun material sau spiritual care se atribuie cuiva sau este acaparat în mod exclusiv de cineva; fig. ceea ce este propriu unei persoane sau unui lucru. – Din fr. apanage.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

APANÁJ s.n. 1. Domeniu feudal acordat fiilor caselor domnitoare (fără însă a trece în proprietatea lor) pentru a le asigura existența ; proprietate, venit acordat din bunurile statului unui membru al familiei domnitoare. 2. Bun material sau spiritual care se atribuie cuiva sau este acaparat de cineva ; (fig.) ceea ce este propriu cuiva. [Var. apanagiu s.n. / < fr. apanage, cf. lat. ad – la, panis – pâine].
Sursa: Dicționar de neologisme


APANÁJ s. n. 1. domeniu funciar sau venit acordat de suverani pentru întreținerea unor membri ai familiei domnitoare. 2. bun material sau spiritual care aparține exclusiv cuiva. (< fr. apanage)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

APANÁJ, apanaje, s. n. 1. Porțiune dintr-un domeniu feudal acordată fiilor din casele domnitoare și din marile familii nobile; proprietate sau venit acordat în chip arbitrar, din averea țării, membrilor unei familii domnitoare. 2. Bun material sau, fig., spiritual care se atribuie cuiva sau este acaparat în mod exclusiv de cineva. – Fr. apanage.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

apanáj s. n., pl. apanáje
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

apanaj n. 1. moșii sau venituri date principilor pentru subzistență; 2. fig. ce-i propriu cuiva: rațiunea e apanajul omului.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

APANÁJ, apanaje, s. n. 1. Parte dintr-un domeniu feudal acordată fiilor din casele domnitoare și din marile familii nobile; proprietate sau venit acordat din averea țării membrilor unei familii domnitoare. 2. Bun material sau spiritual care se atribuie cuiva sau este acaparat în mod exclusiv de cineva; fig. ceea ce este propriu unei persoane sau unui lucru. – Din fr. apanage.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)