Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele anunța:

ANUNȚÁ, anúnț, vb. I. Tranz. A aduce la cunoștință; a vesti, a încunoștința. ♦ A vesti sosirea cuiva (rostindu-i numele cu voce tare). – Din fr. annoncer, lat. annuntiare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



ANUNȚÁ vb. tr. a aduce la cunoștință. ◊ a vesti sosirea cuiva sau un eveniment. (< fr. annoncer, lat. annuntiare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

ANUNȚÁ vb. I. tr. A aduce la cunoștință; a încunoștința. ♦ A vesti sosirea cuiva (cu voce tare). [P.i. anúnț. / < fr. annoncer, cf. lat. annuntiare].
Sursa: Dicționar de neologisme

ANUNȚÁ, anúnț, vb. I. Tranz. A aduce la cunoștință; a vesti, a încunoștința. ♦ A vesti sosirea cuiva (rostindu-i numele cu voce tare). – Fr. annoncer (lat. lit. annuntiare).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

anunțá (a ~) vb., ind. prez. 3 anúnță
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

anunțà v. 1. a da de știre, a vesti: cele dintâi flori ce anunță primăvara la triștii călători BOL.; 2. a spune numele unei persoane care intră într´un salon; 3. a face cunoscut dinainte: barometrul anunță vreme frumoasă.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ANUNȚÁ, anúnț, vb. I. Tranz. A aduce la cunoștință; a vesti, a încunoștința. ♦ A vesti sosirea cuiva (rostindu-i numele cu voce tare). – Din fr. annoncer, lat. annuntiare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)