Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele angajament:

ANGAJAMÉNT, angajamente, s. n. 1. Promisiune, făgăduială de a realiza ceva. 2. Angajare a cuiva într-un loc de muncă; (concr.) contract prin care o persoană își pune serviciile sale la dispoziția unei alte persoane sau a unei instituții și care prevede condițiile de angajare. 3. (La hochei sau la baschet) Punere a pucului sau a mingii în joc. – Din fr. engagement.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



ANGAJAMÉNT s.n. 1. Obligație luată de cineva, din proprie inițiativă, de a face ceva; promisiune solemnă. ◊ (Ec.) Angajament de plată = obligație asumată în scris de o întreprindere față de bancă, la contractarea unui credit, cu privire la utilizarea și rambursarea creditului respectiv. 2. Punerea pucului sau a mingii în joc (la hochei și baschet). [< fr. engagement].
Sursa: Dicționar de neologisme

ANGAJAMÉNT s. n. 1. obligație luată de cineva din proprie inițiativă; promisiune solemnă. ◊ obligație asumată în scris de o întreprindere față de bancă. 2. angajare a cuiva într-un loc de muncă. 3. punere a pucului sau a mingii în joc. (< fr. engagement)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

ANGAJAMÉNT, angajamente, s. n. 1. Obligație de a realiza ceva, luată din proprie inițiativă. 2. Angajare a cuiva într-un loc de muncă; (concr.) contract care prevede condițiile de angajare. – După fr. engagement.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

*angajamént n., pl. e (fr. angagement). Promisiune de a primi: angajament formal. Angajare voluntară în armată. Încăĭerare, harță: angajament de cavalerie.
Sursa: Dicționaru limbii românești

angajamént s. n., pl. angajaménte
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

angajament n. 1. fapta de a (se) angaja; 2. promisiune prin care cineva se angajază.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ANGAJAMÉNT, angajamente, s. n. 1. Promisiune de a realiza ceva. 2. Angajare a cuiva într-un loc de muncă; (concr.) contract prin care o persoană își pune serviciile sale la dispoziția unei alte persoane sau a unei instituții și care prevede condițiile de angajare. 3. (La hochei sau la baschet) Punere a pucului sau a mingii în joc. – Din fr. engagement.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)