AMFIBOLOGÍE, amfibologii, s. f. Construcție defectuoasă de stil, de limbă etc. care poate da naștere la echivoc; ambiguitate, amfibolie. – Din fr. amphibologie, lat. amphibologia.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a AMFIBOLOGÍE s.f. (Lit.) Construcție defectuoasă care face ca o frază să aibă un sens dublu, echivoc; ambiguitate; amfibolie. [Gen. -iei. / < fr. amphibologie, cf. lat. amphibologia < gr. amphibolos – ambiguu, logos – vorbire].
Sursa: Dicționar de neologisme
AMFIBOLOGÍE s. f. construcție defectuoasă care face ca o frază să aibă un sens dublu, echivoc. (< fr. amphibologie, lat. amphibologia)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
AMFIBOLOGÍE, amfibologii, s. f. Construcție defectuoasă de stil, de limbă etc. care poate da naștere la echivoc. – Fr. amphibologie (lat. lit.amphibologia).Sursa: Dicționarul limbii române moderne amfibologíe s. f., art. amfibología, g.-d. art. amfibologíei; pl. amfibologíi, art. amfibologíileSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită amfibologie f. așezarea vorbelor unei propozițiuni din care rezultă un sens îndoielnic.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
AMFIBOLOGÍE, amfibologii, s. f. Construcție defectuoasă de stil, de limbă etc. care poate da naștere la echivoc; ambiguitate, amfibolie. – Din fr. amphibologie, lat. amphibologia.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)