ametít, s.n. – Praful care se adună la roata morii, pe care fetele îl folosesc în farmece de dragoste (Bilțiu 2001): „Ca să visăză feciori, fetele agiuna în zua de Sfântu Andrei șî strânjé ametit de la roata a nouă mori. Îi colbu care se strânje la veșcă” (Bilțiu 2001: 340; Moisei). – Et. nec.
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș
AMEȚÍT, -Ă, amețiți, -te, adj. 1. Cuprins de amețeală; fig. zăpăcit. 2. Beat. – V. ameți.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
AMEȚÍT, -Ă, amețiți, -te, adj. 1. Cuprins de amețeală; fig. zăpăcit, năucit. 2. Beat. – V. ameți.Sursa: Dicționarul limbii române moderne amețit, -ă, amețiți, -te adj. 1. într-o stare de ușoară ebrietate 2. distrat; zăpăcitSursa: Dicționar de argou al limbii române amețít, -ă adj. Cuprins de amețeală.
Sursa: Dicționaru limbii românești
amețit a. 1. turburat; 2. leșinat; 3. beat.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
AMEȚÍT, -Ă, amețiți, -te, adj. 1. Cuprins de amețeală; fig. zăpăcit. 2. Beat. – V. ameți.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
Forme flexionare:
amețit - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul ameți