ALUNÉL, alunei, s. m. 1. Diminutiv al lui alun. 2. (Art.) Numele unui dans popular; melodia după care se execută acest dans. 3. Aluniță (2). – Alun + suf. -el.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ALUNÉL, alunei, s. m. 1. Diminutiv al lui alun. 2. Numele unui dans popular și melodia după care se execută. 3. Aluniță (2).Sursa: Dicționarul limbii române moderne
alunél n., pl. e (răd. alun). O horă numită și alunaș.
Sursa: Dicționaru limbii românești
alunél (arbust) s. m., pl. alunéi, art. alunéiiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită alunel n. un fel de horă țărănească (în Oltenia).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
ALUNÉL, alunei, s. m. 1. Diminutiv al lui alun. 2. (Art.) Numele unui dans popular; melodia după care se execută acest dans. 3. Aluniță (2). – Alun + suf. -el.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)