ALUNECÓS, -OÁSĂ, alunecoși, -oase, adj. Pe care se alunecă ușor. ♦ Care alunecă ușor. [Var.: lunecós, -oásă adj.] – Aluneca + suf. -os.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ALUNECÓS, -OÁSĂ, alunecoși, -oase, adj. Pe care se alunecă ușor. ♦ Care alunecă ușor. – Din aluneca + suf. -os.Sursa: Dicționarul limbii române moderne
alunecós, -oásă adj. Care produce alunecare: gheața, parchetu e [!] alunecos.
Sursa: Dicționaru limbii românești
alunecós adj. m., pl. alunecóși; f. alunecoásă, pl. alunecoáseSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită alunecos a. loc pe care se alunecă lesne.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
ALUNECÓS, -OÁSĂ, alunecoși, -oase, adj. Pe care se alunecă ușor. ♦ Care alunecă ușor. – Aluneca + suf. -os.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)