Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele alpin:

ALPÍN, -Ă, alpini, -e, adj. Care aparține sau care este caracteristic munților Alpi sau, p. ext., regiunilor muntoase înalte; alpestru. – Din fr. alpin, lat. alpinus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

ALPÍN, -Ă adj. caracteristic munților Alpi. ◊ (p. ext.) din regiunile muntoase înalte; alpestru. (< fr. alpin, lat. alpinus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme


ALPÍN, -Ă adj. Caracteristic munților Alpi. ♦ (P. ext.) Care se află, trăiește în regiunile muntoase înalte; alpestru. [Pl. -ni, -ne. / < fr. alpin, it. alpino, cf. Alpi – munți în Europa].
Sursa: Dicționar de neologisme

ALPÍN, -Ă, alpini, -e, adj. Caracteristic munților Alpi sau, p. ext., regiunilor muntoase înalte. – Fr. alpin (lat. lit. alpinus).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

*alpín, -ă adj. (lat. alpinas). Care trăĭește saŭ crește pe Alpĭ saŭ pe alțĭ munțĭ înalțĭ: vînătorĭ alpinĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

alpín adj. m., pl. alpíni; f. alpínă, pl. alpíne
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

alpin a. care se află pe Alpi sau pe munți înalți: plante alpine.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ALPÍN, -Ă, alpini, -e, adj. Care aparține sau care este caracteristic munților Alpi sau, p. ext., regiunilor muntoase înalte; alpestru. – Din fr. alpin, lat. alpinus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)