Am găsit 5 definiții pentru cuvantul/cuvintele almar:

ALMÁR, almare, s. n. (Reg.) Dulap în care se păstrează alimente, vase sau haine. – Din magh. almáriom.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


almár (almáre), s. n. – Dulap. – Var. almariu, armar(iu). Istr. armor. Lat. armarium, poate direct în var. (Pușcariu 66; REW 625; DAR); cf. vegl. armar, it. armadio, v. fr. almaire, armaire (› fr. armoire). Din lat. s-a transmis aproape tuturor limbilor europene, cf. germ. Almer, ngr. ἀρμάρι, alb. armar (probabil din it.), cr. ormar, orman (de unde, în Banat, orman „dulap”), mag. almáriom, ceh. (j)almara, pol. almarya. În rom., în forma almar, provine probabil din slov. almara (cf. Berneker 30) sau din mag. (Hasdeu 904; Domaschke 130; Gáldi, Dict., 102). A fost întărit în parte de contactul cu fr. armoirerom. armuar. Cu formele sale anterioare este pop. numai în Trans. și Banat.
Sursa: Dicționarul etimologic român

ALMÁR, almare, s. n. (Reg.) Dulap de ținut alimente. – Magh. almáriom.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

almár (reg.) s. n., pl. almáre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

ALMÁR, almare, s. n. (Reg.) Dulap în care se păstrează alimente, vase sau haine. – Din magh. almáriom.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)