ALERTÉȚE s. f. (Rar) Vioiciune, agerime; elan, avânt. – Din it. all'ertezza.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
ALERTÉȚE s. f. vioiciune, agerime; elan, avânt. (< it. allértezza)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
ALERTÉȚE s.f. (Liv.) Vioiciune, agerime; elan, avânt. [< it. all'ertezza – rapiditate].
Sursa: Dicționar de neologisme
alertéțe s. f., g.-d. art. alerteții (alerteței); pl. -
Sursa: Dictionnaire morphologique de la langue roumaine
alertéțe (rar) s. f., art. alertéțea, g.-d. art. alertéțeiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ALERTÉȚE s. f. (Rar) Vioiciune, agerime; elan, avânt. – Din it. all´ertezza.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) ALERTÉȚE s. f. (Rar) Vioiciune, agerime; elan, avânt. – Din it. all'ertezza.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
ALERTÉȚE s. f. vioiciune, agerime; elan, avânt. (< it. allértezza)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
ALERTÉȚE s.f. (Liv.) Vioiciune, agerime; elan, avânt. [< it. all'ertezza – rapiditate].
Sursa: Dicționar de neologisme
alertéțe s. f., g.-d. art. alerteții (alerteței); pl. -
Sursa: Dictionnaire morphologique de la langue roumaine
alertéțe (rar) s. f., art. alertéțea, g.-d. art. alertéțeiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ALERTÉȚE s. f. (Rar) Vioiciune, agerime; elan, avânt. – Din it. all´ertezza.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 