AGÍL, -Ă, agili, -e, adj. Care se mișcă ușor și repede; suplu, vioi, sprinten. ♦ Îndemânatic, dibaci. – Din fr. agile, lat. agilis.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a AGÍL, -Ă adj. 1. sprinten, vioi. 2. îndemânatic, dibaci, priceput. (< fr. agile, lat. agilis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
AGÍL, -Ă adj. Sprinten, vioi, suplu. [< fr. agile, cf. lat. agilis].
Sursa: Dicționar de neologisme
AGÍL, -Ă, agili, -e, adj. Care se mișcă ușor și repede; suplu. – Fr. agile (lat. lit. agilis).Sursa: Dicționarul limbii române moderne *ágil, -ă (lat. ágilis). Ager, sprinten. – Fals agíl (după fr.).
Sursa: Dicționaru limbii românești
agíl adj. m., pl. agíli; f. agílă, pl. agíleSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită agil a. care se mișcă ușor, sprinten.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
AGÍL, -Ă, agili, -e, adj. Care se mișcă ușor și repede; suplu, vioi, sprinten. ♦ Îndemânatic, dibaci. – Din fr. agile, lat. agilis.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) AGÍL, -Ă, agili, -e, adj. Care se mișcă ușor și repede; suplu. V. ager. Subit, sub agilul penel, Podoaba abia căpătată Păsare pe pinsă la fel, De-ai crede că e reflectată. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 33. ◊ (Adverbial) Făcea pe coarde mina să-i tremure agil. MACEDONSKI, O. II 247.
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane