AGHESMUÍRE, aghesmuiri, s. f. Acțiunea de a (se) aghesmui. [Pr.: -mu-i-] – V. aghesmui.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a AGHESMUÍRE, aghesmuiri, s. f. Acțiunea de a (se) aghesmui.Sursa: Dicționarul limbii române moderne
aghesmuíre s. f., g.-d. art. aghesmuírii; pl. aghesmuíriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită AGHESMUÍRE, aghesmuiri, s. f. Acțiunea de a (se) aghesmui. [Pr.: -mu-i-] – V. aghesmui.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) AGHESMUÍRE, aghesmuiri, s. f. Acțiunea de a a g h e s m u i. ◊ F i g. Îmbătare. În simbrie intră, deopotrivă, la începutul lunii, aghesmuirea slugilor. PAS, L. I 113.
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane
Forme flexionare:
aghesmuire - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul aghesmui