AFORÍSTIC, -Ă, aforistici, -ce, adj. De aforism; în formă de aforism. ♦ Care conține aforisme, alcătuit din aforisme. – Din fr. aphoristique.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a AFORÍSTIC, -Ă adj. În formă de aforism, cu aforisme. [< fr. aphoristique].
Sursa: Dicționar de neologisme
AFORÍSTIC, -Ă adj. 1. în formă de aforism. 2. cu aforisme. (< fr. aphoristique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
AFORÍSTIC, -Ă, aforistici, -ce, adj. De aforism, în formă de aforism, care conține aforisme. – Fr. aphoristique.Sursa: Dicționarul limbii române moderne *aforístic, -ă adj. (vgr. aphoristikós). Care are caracter de aforizm.
Sursa: Dicționaru limbii românești
aforístic adj. m., pl. aforístici; f. aforístică, pl. aforísticeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită aforistic a. compus din aforisme sau enunțat subt această formă.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
AFORÍSTIC, -Ă, aforistici, -ce, adj. De aforism; în formă de aforism. ♦ Care conține aforisme, alcătuit din aforisme. – Din fr. aphoristique.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) AFORÍSTIC, -Ă, aforistici, -e, adj. De aforism, în formă de aforism, care conține aforisme. Stil aforistic. ◊ Sînt în viață, doamna mea, urmă Andrei pe un ton aforistic și meditativ. HOGAȘ, DR. II 232.
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane