AEROGRAFÍE s. f. Disciplină care se ocupă cu studierea aerului1 și a proprietăților lui. [Pr.: a-e-] – Din fr. aérographie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a AEROGRAFÍE s.f. Disciplină care studiază aerul și proprietățile lui. [Gen. -iei. / < fr. aérographie, cf. gr. aer – aer, graphein – a scrie].
Sursa: Dicționar de neologisme
AEROGRAFÍE s. f. disciplină care studiază aerul și proprietățile lui. (< fr. aérographie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
AEROGRAFÍE s. f. Disciplină care se ocupă cu descrierea aerului – Fr. aérographie (< gr.).Sursa: Dicționarul limbii române moderne aerografíe (-ro-gra-) s. f., art. aerografía, g.-d. aerografíi, art. aerografíeiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită AEROGRAFÍE s. f. Disciplină care se ocupă cu studierea aerului1 și a proprietăților lui. – Din fr. aérographie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) AEROGRAFÍE s. f. Disciplină care se ocupă cu descrierea aerului și a proprietăților lui.
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane