AERÁȚIE, aerații, s. f. Ventilație și răcire a cerealelor aflate într-un siloz cu ajutorul aerului1 (1). [Pr.: a-e-] – Din fr. aération.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a AERÁȚIE s.f. Introducere de aer într-un mediu oarecare. ♦ Răcire a cerealelor depozitate într-un siloz cu ajutorul aerului. [< fr. aération].
Sursa: Dicționar de neologisme
AERÁȚIE s. f. 1. introducere de aer într-un mediu; aerare; ventilație. 2. răcire a cerealelor depozitate într-un siloz. (< fr. aération)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
AERÁȚIE s. f. Ventilare. – Fr. aération.Sursa: Dicționarul limbii române moderne aeráție (-ți-e) s. f., art. aeráția (-ți-a), g.-d. aeráții, art. aeráțieiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită AERÁȚIE, aerații, s. f. Ventilație și răcire a cerealelor aflate într-un siloz cu ajutorul aerului1 (1). – Din fr. aération.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)