Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele admirație:

ADMIRÁȚIE, admirații, s. f. Sentiment de încântare, de stimă, de apreciere etc. față de cineva sau de ceva; admirare. – Din fr. admiration, lat. admiratio.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



ADMIRÁȚIE s.f. Sentiment de prețuire fără rezerve, de apreciere deosebită (față de cineva sau de ceva). [Var. admirațiune s.f. / cf. fr. admiration, lat. admiratio].
Sursa: Dicționar de neologisme

ADMIRÁȚIE s. f. sentiment de încântare, de apreciere deosebită (față de cineva sau de ceva). (< fr. admiration, lat. admiratio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

ADMIRÁȚIE, admirații, s. f. Sentiment de încântare, de stimă etc. față de cineva sau de ceva. – Fr. admiration (lat. lit. admiratio, -onis).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

admiráție (-ți-e) s. f., art. admiráția (-ți-a), g.-d. art. admiráției, pl. admiráții, art. admiráțiile (-ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

ADMIRÁȚIE, admirații, s. f. Sentiment de încântare, de stimă, de apreciere etc. față de cineva sau de ceva; admirare. – Din fr. admiration, lat. admiratio.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ADMIRÁȚIE, admirații, s. f. Sentiment de încîntare; prețuire, respect, stimă (față de oameni sau de manifestările lor). Vorbea la tribună un tînăr din comitet și erai cuprins de admirație că știa lucruri atît de noi pentru tine. PAS, Z. 1 317. Am aruncat undițile cu un meșteșug care a stîrnit admirația tovarășilor mei. SADOVEANU, N. F. 97. – Pronunțat: -ți-e.
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane