ADÁOGE vb. III. v. adăuga.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
ADÁOGE vb. III. v. adăuga.Sursa: Dicționarul limbii române moderne adaoge (adăoga, adăogi) v. 1. a mai pune ceva lângă altele; 2. a mai da, a mai spune. [Lat. ADAUGERE].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
ADÁOGE vb. III v. adăuga.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) ADAÓGE vb. III v. adăuga.
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane
Forme flexionare:
adaoge - Verb, Conjunctiv, prezent, persoana a III-a, plural - pentru cuvantul adăoga
adaoge - Verb, Conjunctiv, prezent, persoana a III-a, singular - pentru cuvantul adăoga
adaoge - Verb, Indicativ, prezent, persoana a III-a, singular - pentru cuvantul adăogi
adaoge - Verb, Imperativ, persoana a II-a, singular - pentru cuvantul adăogi
