Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele achitare:

ACHITÁRE, achitări, s. f. Acțiunea de a (se) achita și rezultatul ei. – V. achita.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


ACHITÁRE s.f. Acțiunea de a (se) achita și rezultatul ei. [< achita].
Sursa: Dicționar de neologisme

ACHITÁRE, achitări, s. f. Acțiunea de a (se) achita.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

*achitáre f. Acțiunea de a achita.
Sursa: Dicționaru limbii românești

achitáre s. f., g.-d. art. achitắrii; pl. achitắri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

achitare f. răfuire (de plată), scăpare (dela osândă).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ACHITÁRE, achitări, s. f. Acțiunea de a (se) achita și rezultatul ei. – V. achita.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ACHITÁRE, achitări, s. f. Acțiunea de a achita. 1. Declararea nevinovăției cuiva printr-o hotărîre judecătorească. Achitarea unui inculpat. 2. Lichidare, plată a unei datorii bănești; îndeplinirea unei obligații morale sau materiale. Achitarea impozituluiAtît în privința organizării ariilor și a treierișului cit și în privința achitării obligațiilor față de stat, gospodăriile agricole de stat, gospodăriile agricole colective, întovărășirile agricole trebuie să fie un bun exemplu pentru țărănimea muncitoare. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2701.
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane

Forme flexionare:

achitare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul achita