acheuleeán1 [cheu pron. șö] (-cheu-) adj. m., pl. acheuleéni; f. acheuleeánă, pl. acheuleéne
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
acheuleeán2 [cheu pron. șö] (-cheu-) s. n.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
ACHEULEEÁN s. n. și adj. v. acheulean. [în DOOM 2]
Sursa: Definiții ale unor cuvinte care nu există în alte dicționare
acheuleeán1 [cheu pron. șö] (-cheu-) adj. m., pl. acheuleéni; f. acheuleeánă, pl. acheuleéne
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
acheuleeán2 [cheu pron. șö] (-cheu-) s. n.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
ACHEULEEÁN, -Ă, acheuleeni, -e, adj., s. n. (Care face parte din) ultimul subetaj al paleoliticului inferior. [Pr.: a-șö-] – Din fr. acheeuléen.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 