ACÉST, ACEÁSTĂ, acești, aceste, adj. dem. (antepus) 1. (Arată că ființa, lucrul etc. desemnate de substantivul pe care îl determină se află aproape, în spațiu sau timp, de vorbitor) Acest deal. Această casă. 2. (În legătură cu substantive care arată momentul, răstimpul, epoca în care se petrece o acțiune) Care este în curs; curent, prezent (sau dintr-un viitor apropiat). Anul acesta. [Gen.-dat. sg.: acestui, acestei, gen.-dat. pl.: acestor] – Lat. *ecce-istu, ecce-ista.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ACÉST, ACEÁSTĂ, acești, aceste, adj. dem. (Arată că ființa sau lucrul al cărui nume îl determină este (mai) apropiat de subiectul vorbitor; când urmează după substantiv are forma acesta, aceasta) Acest deal. Casa aceasta. [Gen.-dat. sg. acestui, acestei, gen.-dat. pl. acestor; (când are forma acesta, aceasta) gen.-dat. sg. acestuia, acesteia, gen.-dat. pl. acestora. – Var.: acésta, aceásta adj. dem.] – Lat. ecce-*istu, ecce-*ista.Sursa: Dicționarul limbii române moderne
acést, adj. și pron. – Aceasta, pron. f. (cu sens de neutru): după aceasta, apoi; afară de aceasta, pe deasupra, în plus. – Var. (Mold.) aest (înv.), cest. Mr. aestu, aistu, megl. țista, istr. țăsta. Forme ale adj. antepus: acest (f. această), gen. acestui (f. acestei); pl. acești (f. aceste), gen acestor. Ca adj. postpus și ca pron., i se adaugă -a enclitic, cf. acel. < Lat. *eccum istum (Pușcariu 11; Candrea-Dens., 103; REW 4553; DAR; cf. Sandfeld, Syntaxe, 154-9); cf. it. questo, v. fr. cest (fr. ce), v. sp. aquesto. Pentru -a, cf. acel. Der. acestași, adj. și pron. (acesta însuși), cu -și, cf. același; acestălalt, adj. și pron. (cestălalt), cf. Iordan, BF, VI, 150.Sursa: Dicționarul etimologic român acést, aceástă pron. demonstrativ, pl. acești, aceste (lat. eccu-iste). Arată persoana orĭ lucru apropiat, în opozițiune cu acel; acest om, omu acesta; această femeĭe, femeĭa aceasta; aceștĭ oamenĭ, oameniĭ aceștia; aceste femeĭ, femeile acestea. De asta, pentru asta, de aceĭa, pentru aceĭa. După asta, după aceĭa. Între acestea, în timpu acesta.
Sursa: Dicționaru limbii românești
acest pr. deseamnă o persoană sau un lucru mai apropiat, în opozițiune cu acel: acest om; absolut: acesta. [Lat. ECCISTUM].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
acést adj. pr. antepus m. (~ om), g.-d. acéstui, pl. acéști; f. aceástă, g.-d. acéstei, pl. acéste; g.-d. pl. m. și f. acéstorSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ACÉST, ACEASTĂ, acești, aceste, adj. pron. dem. (antepus) 1. (Arată că ființa, lucrul etc. desemnate de substantivul pe care îl determină se află aproape, în spațiu sau timp, de vorbitor) Acest deal. Această casă. 2. (În legătură cu substantive care arată momentul, răstimpul, epoca în care se petrece o acțiune) Care este în curs; curent, prezent (sau dintr-un viitor apropiat). Anul acesta. [Gen.- dat. sg.: acestui, acestei, gen.-dat. pl.: acestor] – Lat. *ecce-istu, ecce-ista.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
ACÉST, ACÉASTĂ, acești, aceste, adj. dem. (Cu valoare demonstrativă, arătînd că ființa sau lucrul al cărui nume îl determină este (mai) apropiat, în spațiu sau în timp, de subiectul vorbitor; cînd stă înaintea substantivului are forma acest, această, iar cînd urmează după substantiv are forma acesta, aceasta; în opoziție cu acel, acela. V. ă s t, a i s t, c e s t, i s t) Să ducem vîlvoarea aceasta înaltă în toate ungherele țării. DEȘLIU, G. 34. Această casă este înconjurată cu o pădure. ISPIRESCU, L. 6. Mătușică, vîră-te aici în sacul acesta. CREANGĂ, P. 142. Mircea! îmi răspunde dealul, Mircea! Oltul repetează. Acest sunet, acest nume valurile îl primesc. ALEXANDRESCU, P. 133. 4 (Cu valoare de articol adjectival; rar) Aicea trăia Petrea... cu soția sa aceasta nouă, în pace și in ticnă. SBIERA, P. 44. – Forme gramaticale: gen.-dat. sg. acestui, acestei, gen.-dat. pl. acestor; (cînd are forma acesta, aceasta) gen.-dat. sg. acestuia, acesteia, gen.-dat. pl. acestora.
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane