Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele acasă:

ACÁSĂ adv. În sau spre casa în care locuiești; fig. la locul natal, în sau către patrie. ◊ Cei de-acasă = rudele apropiate, familia; p. ext. conaționalii. ◊ Expr. Așa (sau acum) mai vii de-acasă = acum înțeleg sau admit ce spui. – A3 + casă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



ACÁSĂ adv. La sau spre casa în care locuiești; fig. la locul natal, în patrie. ♢ Expr. Cei de-acasă = rudele apropiate, familia. Așa (sau acum) mai vii de-acasă = așa te pricep, admit ce spui. A nu-i fi (cuiva) boii acasă = a fi indispus, supărat; a nu avea chef.– Din a + casă.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

acásă adv. de loc și de direcțiune (a și casă). La domiciliŭ, acolo unde locuĭeștĭ: staŭ acasă, mă duc acasă, plec de acasă. Fig. Nu mi-s boiĭ acasă, îs îngrijorat, trist. Acuma maĭ viĭ de acasă, acuma te pricep ce zicĭ, îmi convine. Acum maĭ viĭ acasă, acuma aĭ priceput.
Sursa: Dicționaru limbii românești

acásă adv.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

acasă f. V. casă.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ACÁSĂ adv. În sau spre casa în care locuiești; fig. la locul natal, în sau către patrie. ◊ Cei de-acasă = rudele apropiate, familia; p. ext. conaționalii. ◊ Expr. Așa (sau acum) mai vii de-acasă = acum înțeleg sau admit ce spui. – A3 + casă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ACÁSĂ adv. La casa în care locuiești. Nu știa sărmanul Harap-Alb ce-l așteaptă acasă. CREANGĂ, P. 276. Într-o zi, aflîndu-mă singură acasă, îmi vestiră pe doamna Olga. NEGRUZZI, S. I 49. ◊ (Precedat de prepoziții, cu sensul determinat de acestea) Plec de acasă.Toți alergară pe acasă, cu părul zburlit, cu grija în suflet... NEGRUZZI, S. I 79. ◊ (Urmat de un pronume în dativ; rar) Temîndu-se să nu găsească asemenea priveliști pe acasă-le... NEGRUZZI, S. I 79. ♦ Expr. Cei de-acasă = rudele de-aproape, familia. Eu maichii i-am poruncit... Să cine ( = cineze) cu cei de-acasă. JARNIK-BÎRSEANU, D. 179. Acum (sau așa) mai vii de-acasă = acum (sau așa) te pricep, ești pe placul meu. Ei, așa mai vii de-acasă. Bravos! Zi-i nainte! CARAGIALE, O. I 53. A nu-i fi (cuiva) boii acasă = a fi indispus, supărat, a nu se simți în apele lei. Lui Moș Nichifor... nu-i erau acum mai niciodată boii acasă. CREANGĂ, P. 111. ♦ (În legătură cu verbe de mișcare) Spre casa în care locuiești. Mă duc acasă.Ipate... își fură copilul din covățică... și fuge cu dînsul acasă. CREANGĂ, P. 173. ♦ F i g. La locul natal, în patrie. Ești schilav tot! Un cerșetor Te-ntorci acum acasă... COȘBUC, P. I 77.
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane