ABAGÍU, abagii, s. m. Persoană care se ocupă cu fabricarea sau cu vânzarea abalei2; abager. – Din tc. abacı.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ABAGÍU, abagii, s. m. Persoană care se ocupă cu fabricarea, confecționarea și vânzarea abalei. – Tc. abağy.Sursa: Dicționarul limbii române moderne
abagiŭ m. (turc. abağy). Fabricant ori vînzător de aba – Și abager (Mold.).
Sursa: Dicționaru limbii românești
abagíu s. m., art. abagíul; pl. abagíi, art. abagíii (-gi-ii)Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită abagiu m. 1. cel ce face sau vinde aba: a treia uliță era locuită numai de abagii și găitănari FIL.; 2. cel ce lucrează haine țărănești din abà; ipângele, mintene, nădragi, șube, tuzluci. [Turc. ABADJI].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
ABAGÍU, abagii, s. m. Persoană care se ocupă cu fabricarea sau cu vânzarea abalei2; abager. – Din tc. abağy.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) ABAGÍU, abagii, s. m. Persoană care se ocupă cu fabricarea sau vînzarea abalei; croitor care confecționează haine de aba.
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane