Am găsit 4 definiții pentru cuvantul/cuvintele Proca:

PROCA, Alexandru (1897-1955, n. București), fizician român. Stabilit la Paris (1926) Invitat de Marie Curie să lucreze la Institutul de Radium din Paris (1926-1930), apoi la Institutul „H. Poincaré” (1930), al cărui director științific a fost (din 1932). Lucrări de mecanică cuantică, radioactivitate, fizică relativistă. Contribuții în fizica particulelor elementare; în 1935, independent de H. Yukawa, a prevăzut existența mezonilor („Integrale prime în mișcarea mezonului”), confirmată de C.D. Anderson, în 1937. În 1936 a formulat ecuația pentru particulele masive de spin I, care îi poartă numele. M. post-mortem al Acad. (1990).
Sursa: Dicționar enciclopedic



PROCA, Eugeniu (1927-2004, n. Godeni, jud. Argeș), medic și chirurg urolog român. M. de onoare al Acad. (1992), prof. univ. la București. Ministru al Sănătății (1978-1985). A organizat primul centru de hemodializă din țară și a realizat primele transplanturi de rinichi în România, începând din 1980. Studii și lucrări privind fiziologia și fizioterapia rinichiului și a căilor urinare („Insuficiența renală acută”, „Diagnosticul cancerului de prostată”).
Sursa: Dicționar enciclopedic

PROCA, Gheorghe (1867-1943, n. Iași), medic și chirurg român. Prof. univ. la Iași și București. Contribuții în domeniul tuberculozei („Toxinele bacilului tuberculos. Cercetări asupra mecanismului de acțiune”). Alături de V. Babeș s-a ocupat de optimizarea vaccinării prin introducerea seroterapiei antirabice. Ca igienist, a efectuat anchete privind răspândirea pelagrei pe teritoriul României.
Sursa: Dicționar enciclopedic

Proca m. rege din Alba, părintele lui Amuliu și Numitor.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a