Am găsit o definiție pentru cuvantul/cuvintele Pillat:

PILLAT 1. Ion P. (1891-1947, n. București), poet român. Nepot, după mamă, a lui Ion C. Brătianu. M. coresp. al Acad. (1936). A făcut parte din cercul „Gândirea”. Împreună cu T. Arghezi, a scos (1922-1924) revista „Cugetul român”. Inițial, versuri de formulă parnasiano-simbolistă („Visări păgâne”, „Eternități de o clipă”), apoi pe teme tradiționaliste, dominate de sentimentul elegiac al amintirii și al trecerii, contrastând cu peisajul rămas neschimbat („Pe Argeș în sus”, „Satul meu”, „Biserica de altădată”); ulterior, poezie de viziune neoclasică („Scutul Minervei”, „Țărm pierdut”, „Poeme într-un vers”, „Caietul verde”). Eseuri („Tradiție și literatură”, „Portrete lirice”); în colab. cu Perpessicius a întocmit „Antologia poeților de azi”; traduceri. Premiul Național (1936). 2. Cornelia P. (1921-2005, n. București), istoric de artă și scriitoare română. Soția lui P. (3). Lucrări monografice („Pictura murală în epoca lui Matei Basarab”). Studii: „Variațiuni pe teme date în arta medievală românească”. Memorii: „Ofrande”. 3. Dinu P. (1921-1975, n. București), scriitor român. Fiul lui P. (1). Romane („Moartea cotidiană”). Monografii („Ion Barbu”), studii de literatură română și comparată („Romanul de senzație în literatura română din a doua jumătate a sec. al XIX-lea”, „Dostoevski în conștiința literară românească”). Deținut politic (1959-1964). 4. Monica P. (1947, n. București), poetă și scriitoare română. Fiica lui P. (3). Volume de poezii („Sentințe suspendate”). Eseuri („Cultura de interior”, „Drumul spre Emaus”).
Sursa: Dicționar enciclopedic