NODÚL, noduli, s. m. 1. Umflătură de mici dimensiuni și bine circumscrisă, care apare în diverse părți ale corpului, însoțind adesea unele boli cronice. 2. (Geol.) Mică masă de piatră cuprinsă într-o zonă mai puțin dură. [Pl. și: (n.) nodule] – Din fr. nodule, lat. nodulus.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a NODÚL s.m. Umflătură mică anormală (la animale sau plante). [< fr. nodule, cf. lat. nodulus – nod].
Sursa: Dicționar de neologisme
NODÚL s. m. 1. mică umflătură care apare în diferite regiuni ale corpului, în unele boli cronice. 2. (geol.) concrețiune de piatră într-o zonă mai puțin dură. (< fr. nodule, lat. nodulus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
nodúl s. m., pl. nodúliSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită NODÚL, noduli, s. m. 1. Umflătură de mici dimensiuni și bine circumscrisă, care apare în diverse părți ale corpului, însoțind adesea unele boli cronice. 2. (Geol.) Mică masă de piatră cuprinsă într-o zonă mai puțin dură. [Pl. și: (n.) nodule] – Din fr. nodule, lat. nodulus.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) NODÚL, noduli, s. m. 1. Umflătură de mici dimensiuni și bine circumscrisă, care apare în diverse părți ale corpului, însoțind adesea unele boli cronice. 2. (Geol.) Mică masă de piatră cuprinsă într-o zonă mai puțin dură. [Pl. și: (n.) nodule] – Din fr. nodule, lat. nodulus.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a NODÚL s.m. Umflătură mică anormală (la animale sau plante). [< fr. nodule, cf. lat. nodulus – nod].
Sursa: Dicționar de neologisme
NODÚL s. m. 1. mică umflătură care apare în diferite regiuni ale corpului, în unele boli cronice. 2. (geol.) concrețiune de piatră într-o zonă mai puțin dură. (< fr. nodule, lat. nodulus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
nodúl s. m., pl. nodúliSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită NODÚL, noduli, s. m. 1. Umflătură de mici dimensiuni și bine circumscrisă, care apare în diverse părți ale corpului, însoțind adesea unele boli cronice. 2. (Geol.) Mică masă de piatră cuprinsă într-o zonă mai puțin dură. [Pl. și: (n.) nodule] – Din fr. nodule, lat. nodulus.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
nodul - Substantiv neutru, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat - pentru cuvantul nod
nodul - Substantiv masculin, Genitiv-Dativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul nodul
nodul - Substantiv masculin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul nodul
nodul - Substantiv neutru, Genitiv-Dativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul nodul
nodul - Substantiv neutru, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul nodul