CRĂÍE, crăii, s. f. (Poetic sau în basme) Țară peste care domnește un crai (1); regat, împărăție, crăime (2). – Crai + suf. -ie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a crăíe f. Vechĭ. Regat orĭ principat.
Sursa: Dicționaru limbii românești
crăíe (înv.) s. f., art. crăía, g.-d. art. crăíei; pl. crăíi, art. crăíileSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită crăie f. regat (vorbă ieșită din uz): vechea crăie a Daciei BĂLC.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
CRĂÍE, crăii, s. f. (În basme) Țară peste care domnește un crai (1); regat, împărăție, crăime (2). – Crai + suf. -ie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)