Am găsit 4 definiții pentru cuvantul/cuvintele CONFRUNTARE, POLITIC��:

CONFRUNTÁRE, confruntări, s. f. Acțiunea de a confrunta și rezultatul ei; comparare. – V. confrunta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

CONFRUNTÁRE s.f. Acțiunea de a confrunta și rezultatul ei; comparare; confruntație. ♦ (Spec.; jur.) Punere față în față a mai multor persoane pentru a verifica concordanța spuselor lor. [< confrunta].
Sursa: Dicționar de neologisme


confruntáre s. f., g.-d. art. confruntắrii; pl. confruntắri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

CONFRUNTÁRE, confruntări, s. f. Acțiunea de a confrunta și rezultatul ei; confruntație. – V. confrunta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

confruntare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul confrunta

confruntare - Substantiv feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul confruntare

confruntare - Substantiv feminin, Vocativ, singular - pentru cuvantul confruntare