BONDÁR, bondari, s. m. Nume dat unor insecte himenoptere mari asemănătoare cu albina; bărzăun (Bombus); (pop.) nume care se dă oricărei insecte mari care bâzâie. – Formație onomatopeică.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a BONDAR s. m. Insectă mare din familia apide, trăind în colonii de 50-300 indivizi, cu c. 300 de specii, avînd importanță în polenizare, în special a plantelor furajere; bărzăun (1) (Bombus).Sursa: Dicționar enciclopedic
BONDÁR, bondari, s. m. Insectă mare din ordinul himenopterelor (Bombus); (pop.) nume care se dă oricărei insecte mari care bâzâie.Sursa: Dicționarul limbii române moderne bondár (Mold. nord) și bongár (Munt.) m. (imit. înrudit cu bondănesc, bombănesc și cu bg. bumbar și brŭmbar și sîrb. bombar, bondar. V. bînzar, boncăĭ). Un fel de vespe mare negricioasă (bombus terrestois) saŭ orĭce vespe groasă și bîzîitoare. V. bărzăun și gărgăun.
Sursa: Dicționaru limbii românești
bondár s. m., pl. bondáriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită bondar m. Mold. bombar: un bondar rotund în pântec EM. [De aceeaș origină imitativă ca și munteanul bombar (cf. Mold. bondăni = bombăni)].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
BONDÁR, bondari, s. m. Nume dat unor insecte himenoptere mari înrudite cu albina; bărzăun (Bombus); (pop.) nume care se dă oricărei insecte mari care bâzâie. – Formație onomatopeică.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
Forme flexionare:
bondar - Substantiv masculin, Genitiv-Dativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul bondar
bondar - Substantiv masculin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul bondar