Am găsit 5 definiții pentru cuvantul/cuvintele țesătură:

ȚESĂTÚRĂ, țesături, s. f. 1. Produs textil obținut la războaiele de țesut prin încrucișarea în unghi drept a unor fire de urzeală și de bătătură; pânză, stofă sau alt obiect țesut din fire textile. ♦ Reparație făcută la un obiect de îmbrăcăminte printr-o cusătură specială. 2. Felul în care este țesută o pânză, o stofă etc. 3. Fig. Structură, fel de compoziție al unei opere, al unui lucru etc.; urzeală. ♦ Împletire, întretăiere de lucruri de același fel. ♦ Intrigă, uneltire. – Țese + suf. -ătură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



țesătúră s. f., g.-d. art. țesătúrii; pl. țesătúri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

țesătúră f., pl. ĭ (d. țes. V. textură). Lucru țesut (pînză). Modu de a țese: țesătură rară. Fig. Înlănțuire, împletire: țesătură de minciunĭ. Anat. Împletitură de fibre (de elemente anatomice), țesut: țesătură conjunctivă. Cp. cu cusutură.
Sursa: Dicționaru limbii românești

țesătură f. 1. stofă țesută: țesătură de lână; 2. ceva țesut: țesătură de aur, de argint; 3. mod de a fi țesut: țesătură bătută, rară; 4. fig. înlănțuire, reunire: țesătură de intrigi; 5. Anat. împletire de fibre formând o parte solidă: țesătură nervoasă.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ȚESĂTÚRĂ, țesături, s. f. 1. Produs textil obținut la războaiele de țesut prin încrucișarea în unghi drept a unor fire de urzeală și de bătătură; pânză, stofă sau alt obiect țesut din fire textile. ♦ Reparație făcută la un obiect de îmbrăcăminte printr-o cusătură specială. 2. Felul în care este țesută o pânză, o stofă etc. 3. Fig. Structură, fel de compoziție al unei opere, al unui lucru etc.; urzeală. ♦ împletire, întretăiere de lucruri de același fel. ♦ Intrigă, uneltire. – Țese + suf. -ătură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)