-su v. săuSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
1)-su pron. V. săŭ 1.
Sursa: Dicționaru limbii românești
2)-su, prescurtare din supt 3.
Sursa: Dicționaru limbii românești
-su v. săuSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită 1)-su pron. V. săŭ 1.
Sursa: Dicționaru limbii românești
2)-su, prescurtare din supt 3.
Sursa: Dicționaru limbii românești
ȘU interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită murmurul vorbelor șoptite sau foșnetul frunzelor. – Onomatopee.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
ȘU s.n. Termen chinezesc pentru a denumi pictura verticală pe sul, corespunzând picturii de șevalet din Europa. V. kakemono. [< chin., rus. șu].
Sursa: Dicționar de neologisme
ȘU s. n. pictură chinezească verticală pe sul, corespunzând picturii de șevalet din Europa. (< chin. șu)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
șu/șu-șu-șú interj.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ȘU interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită murmurul vorbelor șoptite sau foșnetul frunzelor. – Onomatopee.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 